10 ani de MINCIUNI, FAPTE, URMARI, REEDUCARE. Ce manipulari se folosesc pentru a legitima declansarea unui razboi?

Mass-media vuieste deja, inca inainte sa se fi implinit sorocul, pe marginea temei “atentatele de la 11 septembrie 2001″. Un enunt stereotip insoteste materialele dedicate acestui subiect:atentatele care au schimbat lumea.Americanii, conform ultimului sondaj, ar considera ca atentatele au influentat lumea chiar mai mult decat prabusirea comunismului(!). Adevarul este ca au schimbat lumea: au reprezentatpretextul…

– invadarii si declansarii razboaielor din Afganistan si Irak,

– emiterii unor masuri legislative si institutionale de supraveghere orwelliana a populatiei civile: Patriot Act, acte de identitate biometrice, sisteme centralizate de baze de date interoperabile, sisteme de supraveghere video, de ascultare a telefoanelor si de interceptare a mailurilor, etc.

– folosirii oficiale a torturii fata de prizonierii considerati teroristi si a unor experimente sadice in inchisorile americane din tarile ocupate (de genul Abu Ghraib) etc.

Propagandistic, cu tot esecul razboaielor pomenite si al tot mai multelor informatii care contrazic flagrant versiunea oficiala asupra atentatelor, pare ca “razboiul”… pentru inspaimantarea populatiei cu terorismul a fost castigat. Cel putin daca ne luam dupa sondaje, atat pe plan american sau european, oamenii aproba in continuare masurile coercitive de tip Big-Brother pentru combaterea “terorismului”.

Dupa 10 ani, filmul ar avea nevoie de un remake. S-au descotorosit de Osama bin Laden, l-au zburat pe Gaddafi din corturile de lider al Libiei si au “asistat” la (=orchestrat) o serie de revolte din tarile arabe. Semn ca, cel mai probabil, “filmul” razboiului impotriva terorismului trebuie sa intre intr-o noua etapa. Sau sa fie identificata o noua tinta, candidat cu cele mai mari sanse de calificare fiind Iranul. Mai ales ca asteptarea publicului consumator chiar asta este: 75% dintre intervievati au declarat ca este “cel putin probabil” ca un alt atac “care va provoca un mare numar de pierderi de vieti omenesti in America” sa aiba loc in viitorul apropiat/ 24% dintre intervievati au spus ca “e foarte probabil” ca un nou atac va avea loc curand.

Intre timp, oferta s-a diversificat. Alaturi de teroristul musulman si-a mai facut aparitia un personaj negativ exponential: teroristul alb, “crestin” si extremist sau/si “conservator”. Si, alaturi de metoda “clasica” a terorismului prin violenta armata a aparut si… terorismul alimentar sau biologic.

Redam mai jos cateva lucruri mai putin stiute despre evenimentele din 11 septembrie si trecem in revista cateva cazuri de mega-inscenari din istoria recenta destinate justificarii declansarii razboiului.

In ruinele celor doua turnuri gemene, prabusite in urma cu 10 ani, a fost gasit un pasaport apartinand unui arab, Satam Al Suqami. Aceasta descoperire a pus autoritatile americane pe urmele atentatorilor. La Pentagon, printre ramasite materiale, si-a facut aparitia un alt act de identitate.Perfect intact. Metalele au fost vaporizate, cutiile negre ale avioanelor nu au fost gasite, insa documentele unor membri ai “Al Queda” nu au ars.

La catva timp dupa ce Turnurile Gemene s-au prabusit, o alta cladire din apropiere, WTC 7, s-a facut una cu pamantul, desi nu a fost lovita de niciun avion. “Autorul moral” al atentatelor, Osama bin Landen, a fost ucis de trupele americane, dar trupul sau nu a putut fi aratat pentru ca a fost aruncat in mare. Asa, ca din senin. Nu este teoria conspiratiei, ci varianta oficiala difuzata de autoritatile americane.

La putin timp de la eveniment, presedintele SUA George W. Bush avertiza populatia sa nu se increada in teoriile conspiratiei, desi explicatia aprobata era de un conspirationism pur: un grup de teroristi islamici fara instructie militara doboara sistemul de securitate al celui mai puternic stat din istorie si pun jos in cateva ore simbolurile sale.

La 10 ani de la eveniment, odata cu explozia internetului, povestea guvernului american incepe sa-si piarda tot mai mult din credibilitate. Stirile alternative sunt puse cap la cap, iar oamenii isi pot face o parere mai clara despre ce s-a intamplat. Chiar daca nu exista o teorie unificata, este relevant ca interpretarea musulmana cade, pe zi ce trece, in ridicol. Multe informatii contradictorii provin chiar din media traditionala. BBC a publicat o stire ce dezvaluia ca mai multi “atacatori” traiesc bine mersi deoarece, pur si simplu, nu au fost in avioanele deturnate. La catva timp, un documentar al aceluiasi post de televiziune dezvaluia ca Al-Qaeda, organizatia considerata responsabila de masacru, are o existenta fictiva, fiind practic incapabila de a pune in aplicare un asemenea plan. De asemenea, in istoria omenirii, singurele cladiri prabusite din cauza unui incendiu sunt cele doua turnuri gemene, desi au fost proiectate sa reziste la temperaturi de 1600 grade Celsius. Incendiul a atins 650 de grade C.

“Au fost construite sa reziste la aproape orice, incluzand uragane….bombe si la impactul cu un avion” (Hyman Brown, managerul responsabil de constructia turnurilor).

In alta ordine de idei, unul dintre membrii Comisiei de Ancheta asupra evenimentelor 9/11, declara ca “investigatia este compromisa. Este un scandal national. Dar Casa Alba vrea sa musamalizeze intreaga poveste”. Pe altii, Pentagonul nu a facut altceva decat sa-i puna pe niste piste false.  “I was shocked at how different the truth was from the way it was described….The tapes told a radically different story from what had been told to us and the public for two years….This is not spin. This is not true” [„Eram socat de cat de diferit era adevarul de modul in care era descris… Casetele spuneau o varianta radical diferita fata de ceea ce ni s-a spus public timp de 2 ani… Nu este adevarat.” – n.n.].

Insa suspiciunea privind evenimentele de la 11 Septembrie nu se margineste doar la membrii comisiei sau la conspirationisti lunatici. Senatori, fosti militari, membri ai serviciilor speciale, experti in arhitectura si constructii , oameni de stiinta, familiile celor decedati, magistrati, psihiatri, toti contesta povestea oficiala prezentata initial (…)

E prematur, cred, a incerca o identificare a responsabilor pentru evenimentele teribile de acum 10 ani. Dar niciodata nu e inutil a studia istoria si a vedea daca putem accepta pe cuvant de onoare teoriile fantastice oferite de guvernanti… Iar Operatiunea NorthwoodGolful TonkinAfacerea Lavon sugereaza ca mecanismele psihologice din spatele declansarii oricarui razboi sunt exploatate fara niciun fel de mila.

“The desired resultant from the execution of this plan would be to place the United States in the apparent position of suffering defensible grievances from a rash and irresponsible government of Cuba and to develop an international image of a Cuban threat to peace in the Western Hemisphere”

[„Rezultatul dorit al executiei acestui plan va fi de a pune SUA in pozitia aparenta de a suferi lovituri de la guvernul iresponsabil si nesabuit al Cubei, si de a dezvolta o imagine internationala a amenintarii pe care Cuba o aduce pacii in emisfera vestica.” – n.n.]

Operatiunea NorthwoodGolful TonkinAfacerea Lavon sunt tot atatea incidente auto-provocate pentru a servi, apoi, drept pretextpentru declansarea unor operatiuni mai vaste – razboi, interventii militare etc.

Operatiunea Northwood, care nu a ajuns sa fie pusa in aplicare, ar fi constat in efectuarea, de catre CIA, a unor acte teroriste pe teritoriul SUA care sa fi incriminat guvernul comunist cubanez si care, astfel, ar fi dat legitimitate in ochii opiniei publice americane si internationale pentru un atac militar asupra Cubei.

Incidentul de la Golful Tonkin, un conflict intre doua nave militare, a fost pretextul de care s-a folosit SUA pentru a incepe razboiul din Vietnam.

Despre afacerea Lavon aflam de aici:

Afacerea Lavon a demonstrat capacitatea Israelului de a se folosi de operatiuni teroriste pentru a atrage simpatia tarilor occidentale. In 1954, agenti israelieni au recurs la atacuri cu bombe in Egipt lasand in urma dovezi ce ii incriminau pe arabi.

S-a incercat astfel inscenarea lor pentru a sustine un climat de instabilitate in aceasta tara, ca apoi Marea Britanie sa fie fortata sa isi mentina trupele in peninsula Sinai, pentru a apara nou infiintatul stat israelian. (…)

Alte exemple:
Atacul de la Pearl Harbour: serviciile secrete americane si britanice ar fi stiut de intentia japonezilor de a ataca portul militar american. Nu s-au luat masuri pentru ca socul atacului sa fie resimtit puternic de opinia publica americana, pana atunci adepta neinterventiei in razboiul mondial si, astfel, Roosevelt sa aiba mana libera pentru intrarea in razboi.

Sa ne reamintim si articolul lui Jeff Riggenbach, CONSPIRATIA… IMPOTRIVA “TEORIEI” CONSPIRATIEI. Cui ii este frica de istorie si scepticism?

(…) Noi nu ştim care teorii ale conspiraţiei sunt adevărate şi care nu. În multe cazuri nici nu putem şti, pur şi simplu nu avem suficiente informaţii. De obicei, aflăm că o anumită teorie a conspiraţiei este adevărată, pentru că istoricii – fie că este vorba de istoricii grăbiţi care de obicei se numesc jurnalişti, fie de cei mai sârguincioşi care scriu cărţi şi predau la colegii şi universităţi – au venit şi au examinat terenul şi documentele şi au analizat mărturia tuturor martorilor pe care i-au găsit, ajungând astfel la concluzii pertinente. De obicei, istoria hotărăşte dacă o teorie a conspiraţiei este adevărată sau nu.

În general, oficialii guvernamentali nu sunt mulţumiţi de această stare a lucrurilor, deoareceistoria este inamicul natural al statului. O meditare ulterioară serioasă asupra ce anume a făcut această stare a lucrurilor şi de ce, tinde în mod inevitabil să submineze toată încrederea pe care am fi putut-o avea în motivele bune ale statului şi în dorinţa de a promova „bunăstarea socială”. Aceasta tinde în mod inevitabil să „trezească scepticismul opiniei publice cu privire la afirmaţiile guvernului” şi „să slăbească mobilizarea şi participarea populaţiei la eforturile depuse de guvern, sau ambele”.

Statul câştigă de pe urma lipsei de informaţii impuse de viteza de derulare a evenimentelor. (…)

Rothbard ne aminteşte că este important
ca statul să inculce în supuşii săi o aversiune faţă de orice „teorie a conspiraţiei din istorie”, deoarece căutarea „conspiraţiilor” înseamnă căutarea de motive şi o atribuire a responsabilităţii pentru faptele istorice reprobabile. Dacă totuşi o tiranie impusă de stat, sau o venalitate, sau un război agresiv, nu au fost cauzate de conducătorii statului, ci de „forţe sociale” misterioase şi obscure, sau de starea imperfectă a lumii, sau dacă într-un fel, toată lumea a fost responsabilă („toţi suntem criminali”, susţine o deviză), atunci nu are niciun rost ca lumea să se indigneze sau să se împotrivească unor astfel de fărădelegi. În plus, un atac asupra „teoriilor conspiraţiei” înseamnă căsupuşii vor deveni mai uşor de înşelat, încrezându-se în considerentele de „bunăstare generală” aduse întotdeauna de stat pentru a se angaja într-o acţiune despotică. O „teorie a conspiraţiei” poate tulbura sistemul, făcând opinia publică să se îndoiască de propaganda ideologică a statului.

Din când în când, desigur, un stat nu reuşeşte să ia toate măsurile de precauţie, sau să facă planuri pentru suficient timp înainte – nu reuşeşte să conspire destul de eficient. Acest lucru s-a întâmplat în Statele Unite după primul război mondial. Statul american şi-a avut istoricii de curte pe pozitie. Îi avusese pe poziţie deja de mai mulţi ani, dar nu a reuşit să anticipeze o mişcare revizionistă, care a prins rădăcini în anii 1920 în rândul celor mai informaţi şi pătrunzători istorici americani, în special Harry Elmer Barnes şi Charles Beard.

După cum îşi amintea Barnes evenimentele din acei ani după treizeci ani, la începutul anilor 1950, „Adaptarea relatărilor istorice la fapte istorice legate de cadrul şi cauzele primul război mondial – cunoscută în istorie sub numele de „Revizionism” – a fost cea mai importantă dezvoltare în istoriografie din deceniul 1920”.

De fapt, Barnes a scris:
„controversa revizionistă a fost aventura intelectuală remarcabilă în domeniul istoric din secolul XX, până la Pearl Harbor”.

Potrivit lui Barnes,
revizionismul, aplicat la primul război mondial, a arătat că fondul şi cauzele reale ale conflictului au fost foarte aproape de reversul imaginii prezentate în propaganda politică şi scrierile istorice despre deceniul războiului”.

Iar prin anii 1930,
„istoricii cât de cât receptivi la fapte au recunoscut că Revizionismul a câştigat uşor în conflictul cu doctrina din timpul războiului, acceptată anterior”.

De fapt, Barnes spune că „până în 1928 … aproape toata lumea, cu excepţia celor greu de ucis şi luptătorilor până la ultima suflare din profesia istorică, a ajuns să accepte Revizionismul, chiar şi publicul larg a început să gândească direct în premise”.

De fapt, revizioniştii au câştigat atât de mult un segment al marelui public cu opinia despre război, încâtadministraţia Roosevelt a trebuit să recurgă la măsuri disperate pentru a câştiga acordul populaţiei pentru planurile sale de a intra în al doilea război mondial de partea aliaţilor. (…)

Dar…  propaganda merge mai departe, iar populatia s-a lasat si se lasareeducata de catre propaganda spectaculoasa a terorii, fara sa clipeasca:

– Americanii pică de acord: spionarea cetăţenilor e bună, tortura – excelentă

–  Americanii cred ca atentatele din 2001 au avut un impact mai mare asupra SUA decat razboiul din Vietnam sau asasinarea lui JFK

–  Oficiali UE si NATO: Lumea e mai sigura la 10 ani dupa 11 septembrie 2001

– AMERICANII SUNT DE ACORD SA FIE MONITORIZATI DE FRICA TERORISMULUI

– “OAMENII SUNT PREGATITI SA RENUNTE LA INTIMITATE DE DRAGUL SECURITATII” – referitor la scanerele corporale din aeroporturi

sursa: razbointrucuvant.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: